Universul sufletului

Esti mitocan. Mitocan fara margini. Cum poti fi atat de dur cu inima mea? E atat de indragostita de tine! Cine stie cat s-a straduit sa se indragosteasca de tine?! Iar apoi te-ai plictisit, nu? Te astepti ca odata cu decizia ta sa renunte si ea la tine. Daca sufletul ar avea o valva ar inchide-o. Dar uite ca nu are.

Iti simt lipsa atunci cand te afli departe.

Nu mai am nici forta, nici aer, nici credinta.

Nici macar consolare sau speranta.

Ce mi-ai facut?

Cu ce este aceasta tacere apasatoare?

Ma doare sufletul cand ma gandesc la tine, dragostea mea…

Nu ştiu dacă aţi trăit vreodată o asemenea stare. Nu eşti nici mort, nici viu. Te simţi ca un foc care abia mai pâlpâie, gata să se stingă. Stai cu ochii deschişi, te uiţi într-un punct fix, dar nu vezi nimic. Şi nici nu te gândeşti la nimic decât la propria ta oboseală de a trăi şi de a muri. Răstignit undeva între viaţă şi moarte, nu eşti bun pentru niciuna dintre ele. Parcă pluteşti în derivă şi aştepţi să fii aruncat pe un mal, ori al vieţii, ori al morţii, ţi-e egal.

Octavian Paler

-Mi-am dat seama ca am nevoie de tine.

-Si ce? Asta sterge tot ce s-a intamplat?

-Nu ,dar…

-Tu iti dai seama cat de egoist esti? Vorbesti de parca dupa nevoile tale se invart pamantul si soarele.

-Stiu ca nu a fost ok , dar pe moment am crezut ca fac ce trebuie.

-Nu a fost ok? Iti spun eu ce nu a fost ok. Nu a fost ok ca luni intregi dupa eu am crezut ca a fost vina mea. Ca am facut eu ceva. Ca nu sunt buna pentru tine. Ca poate sunt prea urata sau prea slaba sau nu sunt suficient de desteapta.

-Nu am vrut sa iti las impresia asta. Ti-am zis atunci ce mi se parea pe moment adevarat. Ca nu e suficient intre noi, ca devenise o rutina.

-Rutina era problema noastra,nu? Abia facusem un an. Asa de repede se plictisesc oamenii unii de altii? Eu cred ca egoismul tau era problema. Cum sa iti fie tie bine. Tu stii cat am stat eu sa ma gandesc la ce mi-ai spus atunci? Ca nu crezi ca ma mai iubesti? Tu stii cata speranta mi-a dat faptul ca ai zis “cred”? Ca mai lasa o portita deschisa, o slaba sansa ca poate totusi ma iubesti. Poate, poate… Ai idee cat mi-a luat ca sa-mi dau seama ca tu erai de fapt politicos? Nu stii. Nu stii de cate ori m-am trezit plangand gandindu-ma ca nu mai suntem impreuna, ca nu o sa mai fii niciodata al meu,ca eu te iubesc si tie nu iti pasa. Si acum tu ai ajuns la alta concluzie… Nu ma intereseaza concluziile tale.

-Crezi ca ai putea sa ma mai iubesti?

-Sa te mai iubesc!? Lasa-ma in pace…

„N-ai iubit niciodată dacă…
…n-ai rupt fotografia ei, îmbrăcată în pionier, că alta nu avea. Dar mai ales n-ai iubit dacă n-ai lipit-o la loc. De două ori. Prima dată nu mi s-a părut că a ieșit suficient de bine…
…n-ai iubit dacă ai dormit toate nopțile…
…dacă nu ți s-a potrivit melodia de la Sarmalele Reci, cu Telefonu’ care numai sună…
…dacă nu te-ai trezit la 3 dimineața doar ca să te uiți în oglindă și să nu te recunoști… zombie posedat de cel mai minunat și mai nenorocit sentiment…
…dacă nu ți-ai imaginat niciodată cum ar fi să ai un copil cu buzele, nasul și ochii ei…
…dacă n-ai fost gata să-i omori un prof la care avea o restanță pentru care a plâns…
…dacă n-ai fost gata să omori pe oricine ar fi făcut-o să plângă…
…și mai ales dacă n-ai fost gata să te sinucizi pentru că ai făcut-o chiar tu să plângă…
N-ai iubit dacă n-ai simțit măcar o dată nevoia să taci dracului din gură, convins că n-ai nimic de spus, că nu ești interesant prin comparație, deși erai de obicei sufletul petrecerii…
…și mai știu sigur că n-ai iubit dacă n-ai simțit că scările de la serviciu devin rulante și te duc până-n iad, pe sub asfaltul bulevardului, pe sub mașina unui alt bărbat, care-i deschide ei portiera să urce…
…n-ai iubit dacă nu ți-ai fi deschis venele doar pentru că ei îi era sete…
…n-ai iubit dacă n-ai simțit nevoia s-o muști deasupra unui șold… să nu se poată culca, măcar în seara aceea, cu altul…
Dar mai ales n-ai iubit dacă n-ai lăsat-o liberă, dorindu-ți atât de mult să fie fericită, încât… dacă fericirea asta ar fi cu tine sau cu altul… să nu fie altceva decât un detaliu minor…”(R.Constantinescu)

 Plec. Fara sa spun nimic. Fara sa ma intorc cu spatele. Fara sa ma plang. Fara sa iau nimic. Fara sa dau nimic. Plec fara sa vad. Fara sa las urme. Nu port in inima nici suparare, nici regret. Pentru ca am senzatia ca merg alaturi de tine. Totusi, vocea ta se indeparteaza cu fiecare pas. Dar eu plec. Plec inainte sa se stinga lumina iubirii noastre. 


  • Niciunul
  • Convertor Valutar: Dupa ce am citit despre Blair & Chuck | Universul sufletului, nu am putut sa nu le recomand si prietenilor mei.
  • studioextensa: Cum viciile unei femei pot distruge un bărbat? Idee pentru un alt articol. NU sunt misogin.
  • studioextensa: Zece moduri de a spune ADIO?